Un nou virus circula de cel putin un an incoace printre membrii Sectiei pentru procurori in materie disciplinara din Consiliul Superior al Magistraturii: respingerea actiunilor disciplinare nu pe fond, ci pe procedura, „Brigada Nufarul” pretextand ca aceste actiuni ar fi lovite de nulitate absoluta. Lumea Justitiei va prezinta cel mai recent caz de acest fel, care insa li s-a intors drept in fata procurorilor CSM, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul Inspectiei Judiciare si a dispus ca „Sindicatul” sa continue judecarea cauzei.

Ne referim la procurorul suspendat Lucian Onea (foto), de la Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, fost sef al DNA Ploiesti, trimis in judecata disciplinara pentru una dintre paradelile comise impotriva familiei Cosma. Mai exact, Inspectia Judiciara il acuza pe Lucica de incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii (art. 99 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor). Aceasta este una dintre cele mai grave abateri disciplinare de care poate fi acuzat un magistrat, intrucat actuala forma a Legii 303/2004 – in vigoare din octombrie 2018 – prevede, la art. 100 alin. 2, ca judecatorul sau procurorul gasit vinovat de asa ceva poate fi doar retrogradat profesional ori exclus din magistratura. Deci nu poate beneficia de pedepse mai blande, precum avertismentul, taierea de salariu, mutarea disciplinara, suspendarea etc.

Dupa cum ati citit deja aici, ICCJ le-a dat peste ochi procurorilor CSM cu asa-zisa nulitate a actiunii disciplinare, trimitandu-i sa puna osul la munca. De data aceasta, Lumea Justitiei publica in exclusivitate atat hotararea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara, cat si recursul Inspectiei Judiciare, admis de catre completul de 5 judecatori supremi.

Lucica a incercat sa scape invocand-o pe Luluta

In esenta, „Brigada Nufarul” s-a legat de faptul ca inspectoarele judiciare (procuroarele) Mihaela Hitruc si Andreea Cristina Mina ar fi incompatibile din cauza ca le-au mai facut dosare disciplinare atat lui Lucian Onea, cat si fostei sefe DNA Laura Kovesi, iar cauza anterioara impotriva lui Onea viza tot executiile ticluite de acesta contra deputatei PSD Andreea Cosma sau a fratelui acesteia, fostul deputat Mircea Cosma.

De asemenea, procurorii CSM – insusindu-si argumentele lui Lucian Onea – s-au aratat deranjati de faptul ca nu ar exista un mecanism riguros de distribuire a dosarelor in interiorul Inspectiei Judiciare, astfel incat – vezi, Doamne – actuala cauza pe numele lui Lucian Onea ar fi ajuns cu dedicatie tot la inspectoarele Hitruc si Mina.

In replica, in actiunea de recurs admisa de Inalta Curte, IJ explica faptul ca legislatia nu este restrictiva in materie de repartizare a dosarelor si da de inteles ca nu exista prea multi inspectori judiciari, astfel incat sa se evite posibilitatea ca unul dintre ei sa instrumenteze mai multe cauze vizand acelasi magistrat. Mai mult (adauga Inspectia): daca simplul fapt ca un magistrat a fost cercetat disciplinar de catre un inspector judiciar ar reprezenta un caz de incompatibilitate a inspectorului, s-ar crea o imunitate absoluta, de facto, a oricarui magistrat din Romania – ceea ce ar fi profund ilegal.

Iata mai intai principalele pasaje din Hotararea nr. 8P din 13 noiembrie 2019, prin care procurorii CSM l-au albit pe Lucian Onea pe procedura:

„lmpartialitatea este calitatea ceruta unui inspector si atributul esential al activitatii Inspectiei Judiciare, care poate fi privita atat ca stare de fapt, cat si ca aspect de perceptie rezonabila.

lmpresia de impartialitate este data de standardul observatorului rezonabil (persoana onesta, diligenta, informata), care poate sau ar putea percepe lipsa impartialitatii unui inspector judiciar.

Pe cale de consecinta, nu este suficient ca un inspector judiciar sa fie liber de orice partinire, ci trebuie sa para astfel in fata unui observator rezonabil, in caz contrar increderea in impartialitatea lui fiind afectata.

Principiul impartialitatii inspectorilor judiciari, potrivit reglementarilor legale si infralegale mentionate anterior, este asigurat tocmai de repartizarea aleatorie a dosarelor.

Or, inregistrarea si repartizarea lucrarilor care au stat la baza exercitarii prezentei actiuni disciplinare s-a facut tocmai cu incalcarea acestui principiu, pentru motivele aratate in precedent.

In aceste conditii, Sectia constata ca incalcarea dispozitiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor conduce la afectarea principiului impartialitatii inspectorilor judiciari, cu atat mai mult cu cat lucrarile au fost repartizate unor inspectori care fie au exercitat actiune disciplinara impotriva fostului procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, tocmai pentru fapte presupus a fi comise in legatura cu dosare in care sunt implicati (...) (n.r. membri ai familiei Cosma) si care au exercitat si prezenta actiune disciplinara, fie unui inspector care a exercitat actiune disciplinara fata de parat in lucrarea nr. 1468/IJ/414/DIP/2018, finallzata prin exercitarea actiunii disciplinare la data de 5 aprilie 2018 impreuna cu inspectorul judiciar (...) si care a dispus inceperea cercetarii disciplinare fata de parat in lucrarea nr. 5850/IJ/1438/DIP/2018 si care a fost conexata la prezentul dosar disciplinar.

Repartizarea acestor lucrari inspectorilor judiciari mentionati, cu incalcarea dispozitiilor legate si regulamentare, creeaza in perceptia unui observator rezonabil suspiciuni cu privire la impartialitatea acestora, creandu-se astfel o aparenta de lipsa de impartialitate.

Actiunea disciplinara are natura unui act de procedura civila, intocmit de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, care investeste Sectia pentru procurori cu solutionarea acesteia, in mod similar modului de sesizare a instantelor judecatoresti, prin cererea de chemare in judecata.

Actiunea disciplinara, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamanta), este supusa sanctiunii anularii daca a fost intocmita cu incalcarea dispozitiilor legale.

Asadar, in cazul de fata, dispozitiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica pe deplin: daca Sectia pentru procurori, ca instanta de judecata in materie disciplinara, constata ca actiunea disciplinara, ca act procesual civil ce jaloneaza debutul procesului civil in fata Sectiei, este intocmit cu incalcarea dispozitiilor legate, sunt aplicabile dispozitiile art. 174 si urmatoarele din Codul de procedura civila privind nulitatea actelor de procedura. (...)

In acest context, cu referire la sustinerile reprezentantului Inspectiei Judiciare potrivit carora paratul nu a dovedit existenta unei urmari vatamatoare, Sectia constata ca aceasta nulitate nu este conditionata de existenta unei vatamari: fiind o nulitate expresa (art. 176 alin. (1) pct. 6 Cod de procedura civila). Cerintele legale extrinseci actului de procedura (rezolutia de exercitare a actiunii disciplinare), a carui nulitate a fost constatata, sunt prevazute de dispozitiile legale si regulamentare ce au fost indicate in precedent, iar potrivit dispozitiilor art. 175 alin. (2) Cod de procedura civila, in cazul nulitatilor expres prevazute de lege, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face dovada contrarie. Or, o astfel de dovada nu a fost facuta de catre Inspectia Judiciara.

In aceste conditii, Sectia constata ca nu mai este necesara analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate in motivarea exceptiei formulata de parat, intrucat motivul de nelegalitate analizat anterior (respectiv incalcarea principiului repartizarii aleatorii a lucrarilor din prezenta cauza) a condus la constatarea nulitatii actiunii disciplinare pentru incalcarea dispozitiilor legale detaliate anterior”.

Redam cele mai importante argumente din recursul Inspectiei Judiciare:

„In ceea ce priveste chestiuni de afectare a impartialitatii, acestea pot fi puse in discutie in contextul unei repartizari nealeatorii doar daca s-ar fi constatat ca algoritmul de repartizare ar fi fost viciat de catre directorul de directie, ipoteza care nu se regaseste in prezenta speta, nici cu prlvire la lucrarea de baza, nr. 5609/11/1391/DIP/2018, nici cu pnvire la lucrarea conexata, nr. 5850/IJ/1438/DIP/2018.

Mai mult, fara niciun fel de suport probator, instanta disciplinara apreciaza ca repartizarea acestor 2 lucrari unor inspectori care ar mai fi avut anterior si alte lucrari vizand persoane din cadrul Directlei Nationale Anticoruptle este o prezumtie suficienta ca acei inspectori sunt lipslti de impartiatitate.

In atare situatie, se constata ca instanta disciplinara adauga un nou caz de incompatibilitate care ar duce, practic, in raport de efectivul de inspectori judiciari-procurori la disolutia Inspectiei Judiciare in a investiga din punct de vedere disciplinar persoane din cadrul anumitor structuri specializate, carora practic li se creeaza, pe cale jurisprudentiala, o imunitate absoluta.

Or, o asemenea interpretare, dincolo de aspectul hazardat, infrange logica oricarei argumentatii juridice si are valentele unui precedent judiciar extrem de periculos, care pune in discutie Insusi principiul egalitatii in fata legii.

Prin urmare, niciunul dintre argumentele instantei disciplinare nu are corespondent in realitatea obiectiva, prin raportare la normele legale si regulamentare in materie”.

* Cititi aici hotararea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara

* Cititi aici recursul Inspectiei Judiciare